Hotelul
Camere pe deal, cu mic dejun inclus și recepție non-stop.
Casa Seciu · Despre
Pe Dealul Seciu, în Boldești-Scăeni, Prahova: hotel, restaurant, șase săli de evenimente și viile din jur, cele mai multe ale casei.
Povestea casei
Casa își ia numele de la deal. Dealul Seciu apare în documente încă din 1632, într-un zapis despre viile din zona Săcieni. Legenda spune că pe deal erau pomi bătrâni și scorburoși, „seci”, și că de la ei i-ar veni numele.
Pe culme, acolo unde boierul Rațiu își ținea odinioară vinurile, s-a ridicat în jurul anului 1970 casa de azi. Proiectul e al arhitectului Ion Bocianu, care a îmbinat stilul culelor boierești cu elemente moderniste: de departe, casa seamănă cu o culă veche, deși e o clădire a vremii ei.
Locul n-a fost ales la întâmplare. În anii ’60–’70 se căutau locuri care să pună în valoare turismul și podgoriile Prahovei, iar de pe Dealul Seciu se vede toată Valea Teleajenului, cu viile de jur împrejur. Casa a fost gândită pentru excursii și pentru delegații oficiale și, ani la rând, a primit mai ales oameni din administrație și din economie.
O legendă locală spune că lucrările au fost grăbite de vizita lui Fidel Castro în România: Ceaușescu ar fi vrut să-l primească chiar aici, cu mare fast.
Azi, Casa Seciu e hotel, restaurant și loc de evenimente, pe Drumul Vinului din Prahova. Priveliștea a rămas aceeași: Valea Teleajenului și, în zilele senine, Bucegii.
Casa, în cifre
Ce e aici
Aceeași bucătărie gătește pentru toate trei.
Camere pe deal, cu mic dejun inclus și recepție non-stop.
O bucătărie cu trei specializări: tradițională, vânătorească și asiatică.
Un singur eveniment pe zi, în fiecare sală. Sala e a voastră până la capăt.
Viile și vinurile
Zona e una dintre cele mai vechi regiuni viticole ale Prahovei, iar casa a fost gândită de la început ca loc în care să se arate vinurile de pe dealuri. Azi, Arhonte de Seciu și Moștenirea se fac din strugurii din podgoriile proprii Casa Seciu. Le servești la restaurant sau le iei acasă.
Sub bolți de cărămidă stau butoaiele mari, decorate și ele cu motive viticole. Crama Muzeu se vizitează doar în mod organizat, cu programare.
Se văd dacă te uiți
Sculpturile mari din stejar sunt lucrate de meșterul lemnar Vasile Chiva din Aluniș și de fiul său, Petre Chiva, pe tema vânătorii: vulturi, căprioare, berbeci și alte animale sălbatice. Pe lângă ele, streșini traforate, capiteluri cu struguri și o veveriță la colț de grindă.